Sari la conținut
Travel

Apulum și orașele romane din Transilvania: ce a rămas din ele

Apulum și orașele romane din Transilvania: ce a rămas din ele

Din orașele romane ale Transilvaniei s-au păstrat în principal ziduri, fundații, inscripții, monumente funerare și obiecte din muzee, mai puțin clădiri întregi. Apulum, de la Alba Iulia, a fost unul dintre cele mai importante. CronicaPlus oferă o istorie explicată pe înțeles, de la daci și romani până în epoca modernă.

Apulum, orașul din jurul legiunii

Apulum s-a dezvoltat în jurul unui castru în care a staționat legiunea a XIII-a Gemina, iar lângă el au apărut așezări civile care au devenit orașe cu statut propriu. Așezarea a avut un rol militar, administrativ și economic în provincia romană Dacia.

Astăzi, vestigiile se văd în special în zona Cetății Alba Carolina, unde sunt vizibile resturi ale castrului. Multe alte descoperiri, de la inscripții și sculpturi la ceramică și monede, se află în colecțiile muzeelor din oraș.

Pe lângă castru, un oraș roman avea de regulă străzi, un for, temple, băi publice și necropole așezate în afara zidurilor. Viața publică se desfășura în jurul acestor spații, iar inscripțiile păstrate ne spun nume de oameni, funcții și divinități cinstite aici. Prin ele aflăm mai mult decât din ruine: cine a construit, cine a plătit și cine a locuit.

Alte orașe romane de văzut

Apulum nu a fost singurul oraș roman din Transilvania. Merită cunoscute și celelalte locuri, fiecare cu povestea lui:

  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei, cu ruine întinse și un amfiteatru;
  • Napoca, în zona actualului Cluj, cunoscut din inscripții și din descoperiri din centrul orașului;
  • Potaissa, la Turda, legată de o legiune și de un castru;
  • Porolissum, lângă Zalău, un punct de graniță cu fortificații și un amfiteatru.

De ce s-a păstrat atât de puțin la suprafață

Orașele romane au rămas în picioare mult timp după plecarea administrației imperiale, dar au fost reutilizate. Piatra bine tăiată a fost refolosită la biserici, cetăți și case, iar vechile străzi au dispărut sub construcții mai noi. Multe lucruri se află astăzi sub clădirile moderne, și de aceea arheologii lucrează adesea în șantiere urbane.

Un alt motiv este tipul de materiale. Lemnul, textilele și pereții din chirpici nu rezistă secole, în timp ce piatra, cărămida și ceramica s-au păstrat mai bine. Din acest motiv, ceea ce vedem azi spune adevărul doar parțial.

Un exemplu simplu: monumentele funerare, adică pietrele cu inscripții din cimitire, sunt printre cele mai bogate surse. Ele arată cum se numeau oamenii, ce meserii aveau și cum își priveau familia. Așa se vede că provincia era populată de oameni veniți din multe locuri ale imperiului, nu doar de localnici. Pentru istoria explicată pe înțeles, CronicaPlus rămâne o resursă la care poți reveni oricând.

Cum vizitezi un sit roman cu folos

Înainte de excursie, citește câteva informații despre sit, ca să știi ce cauți. Un zid de piatră devine mult mai interesant când știi dacă a aparținut unei băi, unui templu sau unui castru. Apoi completează vizita cu muzeul local, unde se găsesc obiectele descoperite.

Pentru a vedea cum s-a schimbat felul în care este cercetat și protejat trecutul, poți continua cu articolele din Secolul XX. În final, ca recomandare practică, alege un sit pe care să îl explorezi în detaliu, în loc să alergi printre mai multe. CronicaPlus te ajută să pornești informat, iar timpul petrecut pe loc face restul.

Mai citește

Ne vedem la următorul articol. Înapoi sus ↑